Epilepsie
Tipuri de convulsii:
1. Crize comitiale generalizate: Petit-mal (absence seizures) - caracteristice cel mai adesea copiilor, apar intre 5 si 12 ani si se prezinta prin lipsa temporara a constientei, cateodata persoanele privind in gol. Crizele incep si se incheie brusc; Crize atonice (drop attacks) - pierderea brusca si temporara a tonusului muscular; Crize mioclonice - contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp; Crize tonico-clonice (grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut tip de criza. In timpul fazei tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la un ritm mai scazut. In timpul fazei clonice au loc convulsiile propriu-zise. In timpul episodului epileptic, limba si buzele pot fi muscate.
2. Crize comitiale partiale: crize partiale simple: constienta este mentinuta. Persoanele care prezinta acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar ca nu se pot misca pana cand criza nu a trecut. Ele isi amintesc exact ce s-a intamplat in timpul crizei. Acest tip de criza poate modifica miscarile (prin miscari anormale ale limbii sau clipit des), crize partiale complexe (epilepsie psihomotorie): in timpul unei astfel de crize persoana are constienta pierduta sau alterata. Status epilepticus - se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive, fara o perioada de recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri, dintre cele mai grave: obstructia cailor aeriene, acidoza, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor SNC.
Diagnostic:
Corespunde unei descarcari bilateral cu debut sever, cu pierderea starii de constienta constanta si cadere traumatizanta
Evolueaza in trei faze:
1.Tonica:Dureaza circa 10-12 secunde, uneori chiar mai mult si se caracterizeaza prin contractia corpului in flexie, apoi in extensie, uneori cu muscarea limbii
2.Clonica: Dureaza aproximativ 30 de secunde si se caracterizeaza prin secuse sincrone generalizate, cu revulsia ochilor si midriaza,muscarea limbii
3.Stertoroasa sau postcritica: Dureaza circa 60-90 de secunde si se caracterizeaza prin cianoza, respiratie zgomotoasa, pierdere de urina, trezire progresiva.
Factori de risc: cel mai adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum sunt: traumatismele craniene, accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului, ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale, tumorile cerebrale, infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita, boala Alzheimer, consumul exagerat de bauturi alcoolice sau abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare - tumorile cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Tumorile, zonele de tesut cicatriceal cauzate de traumatisme sau alte boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale. Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.
Tratament:
Tratamentul poate diminua frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata, cum ar fi anumite meserii interzise precum si anumite activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si moarte, depanzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. Convulsiile apar imprevizibil si pot declansa caderea bolnavului, inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil. Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor.
Cauze naturale:
Ocupatiile actuale sedentare si stationare, utilizarea mijloacelor de transport, mediul poluant, consumul substantelor nocive, radiatiile electrice, ultravioletele si altele, dauneaza mult vitalitatii si starii noastre de sanatate.. Poluarea solului, apei si aerului a daunat atat de mult compozitiei substantelor minerale, incat in zilele noastre nu se mai regasesc in natura la fel cum erau in urma cu un secol.