Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. In criza de astm bronhiile se contracta, provocand bronhospasm, glandele secreta mucus in exces, celulele imune intervin pentru „a lupta" cu alergenul si astfel mucoasa bronhiilor se ingroasa, ingreunand fluxul de aer. Astmul este boala cronica cea mai raspandita la copii. In cursul ultimilor 50-100 de ani a avut loc o crestere sensibila a numarului de cazuri de alergii si astm.
Mecanisme declansatoare: factorii alergici (pene de pasari, polenuri, peri de animale,medicamente); infectiile traheobronsice, aerul rece si uscat, fumul, menopauza sau sindromul premenstrual, tulburarile psihice, exercitiul muscular
Forme clinice:
Astmul cu dispnee paroxistica in forma sa tipica: cefalee, migrena si guturai;
Astmul cu dispnee continua (cronica): astm vechi asociat cel mai frecvent cu o BPCO evoluata, persistenta unui fond dispneic permanent intre crize, tratamentul devine dificil, evolutia cel mai des intalnita duce spre insuficienta respiratorie cronica;
Astmul de efort: mecanism: inhalarea de aer rece si uscat reactioneaza bine la tratamentul bronhodilatator;
Astmul febril: trebuie sa impuna cautarea unui factor infectios,a unei bronheoalveolite alergice extrinsece sau a unei angeite;
Astmul profesional: astm secundar - inhalarea de alergeni de origine biologica sau de vapori chimici;
Astmul sugarului: prezenta febrei si a unei polipnei intense;
Astmul tardiv: evolutie dupa modul evolutiv al astmului cu dispnee continua;
Astmul extrinsec: atopic sau alergic ceapare intre varstele de 5 si 45 de ani;
Astmul intrinsec: pare la varstele extreme ale vietii avand o evolutie clinica severa;
Factori de risc: predispunerea ereditara (istoric familiar), stari alergice frecvente in copilarie (rinite, dermatite, eczeme, bronsite obstructive etc.), fumatul mamei in sarcina, fumatul pasiv din copilarie, vaccinarea intensa in copilarie, infectiile virale, bacteriene, parazitare si scaderea imunitatii.
Simptome:
Dispneea - respiratie dificila, zgomotoasa, ce devine suieratoare, superficiala, frecventa, de o intensitate mai inalta la expiratie, bolnavul avand senzatia ca aerul cu greu iese din plamani. Majoritatea persoanelor afectate remarca singure in ce context apar problemele lor.aceste observatii ajutand la gasirea rapida a originii si a factorilor declansatori ai astmului.
Complicatii:
Semnele de gravitate ale unei crize de astm: polipneea, cianoza, tarhicardia, pulsul paradoxal, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular, batai ale aripilor nasului si pauze respiratorii, starea de rau asmatic, criza de astm sever rezistent la terapeutica obisnuita
Factori declansatori: o infectie, abuzul de sedative, intreruperea brutala a corticoterapiei, administrarea de aspirina, un traumatism psihic.
Atacul de astm reprezinta repetarea crizelor de mai multe ori pe zi/ saptamana, cu persistenta dispneei intre crize.